Newsflash

Rezultate căutare « valeriu gheorghita »


DE LA ONOMATOPEE LA CUVINTE (1)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - iul. 9, 2010

   Substantivul de gen feminin – onomatopée – a fost împrumutat în franceză (1585, Thevenet) din latina populară – onomatopoeia –, provenit la rândul său din greaca târzie onomatpoiia, cu sensul „crearea de cuvinte“, în particular „crearea de cuvinte prin imitarea sunetelor“. Un cuvânt format având ca un prim element onomato, derivat din onoma, -atos – nume. După Alain Rey, onoma conţine rădăcina indoeuropeană a numelui, cel mai apropiat corespondent al său fiind armenianul amen. Latinescul nomen – nume este înrudit, dar relaţia pare obscură. Elementul secund al onomatopoiia este grec. poiia – creaţie, derivat din verbul poiein – a face, a fabrica, a crea.   În engleză, Douglas Harper, în dicţionarul său, confirmă aceeaşi etimologie, cu atestarea cuvântului onomatopoeia în 1577. (...)
 

VUVUZELE, ONOMATOPEE, CUVINTE (2)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - iul. 2, 2010

   Cuvântul vuvuzela provine din onomatopeea vu-vu, care imită zgomotul produs de trompeta din plastic, în care suporterii sud-africani suflă din greu, bucuroşi sau întristaţi de jocul echipei de fotbal favorite. Deşi toată lumea ascultă aceleaşi zgomote, transcrierea fonetică a onomatopeelor variază în funcţie de limbă. O evidentă excepţie face vuvuzela, pentru că onomatopeea vu-vu a fost adoptată în toate limbile, cu minime adaptări, Vuvuzela, în germană, vuvuzelo în esperanto, dar şi o excepţie: lepata în limba tswana. Oricum, cuvântul vuvuzela a devenit universal, ceea ce nu înseamnă că trâmbiţa cu pricina va fi adoptată pe orice stadion din lume. Deşi pe stadioanele Cupei Mondiale, cam toate naţiile au suflat din greu în trâmbiţe când jucătorii favoriţi păreau cu totul străini de patriotismul înfocat al suporterilor. (...)

VUVUZELE, ONOMATOPEE, CUVINTE (1)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - iun. 25, 2010

   Pentru că titlul acestui articol poate fi uşor contrariant, trebuie să mărturisesc că pornisem cu ceva elan să scriu strict în spiritul ce bântuie, din când în când, această rubrică, despre o nouă viziune asupra etimologiei. Evident, ilustrată cu triumfalul marş corect politic al americanismelor medicale şi înfrângerea mai cumplită decât la Waterloo a franţuzismelor, cel puţin aşa cred (fără să cerceteze) mulţi. Francezii au lansat recent, totuşi, trei fumigene: două dicţionare şi o declaraţie de amor (cuprinsă într-o carte). Voi reveni, pentru că subiectul e interesant. (...)

 

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (7)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - iun. 18, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (6)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - iun. 11, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (5)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - iun. 4, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 
 

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (4)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - mai 28, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 

110 ANI DE LA DECERNAREA PRIMELOR PREMII NOBEL

de Prof. dr. Valeriu RUSU - mai 28, 2010

    Deşi primele premii Nobel au fost decernate începând cu anul  1901, în 2009 s-a acordat abia premiul pentru Medicină (denumit oficial pentru Fiziologie sau Medicină) cu numărul 100. Un decalaj de 9 ani, deoarece în perioada celor două razboaie mondiale nu s-au atribuit 7 premii (1915–1918, 1940–1942), iar în  alţi 2 ani (1921 şi 1925) laureaţii au lipsit, probabil deoarece la Stockholm s-a considerat că nu au existat candidaţi demni de suprema consacrare în cercetarea biomedicală. Premiile pentru Fizică şi Chimie au rămas neatribuite în 7 şi în, respectiv, 8 ani, astfel încât Medicina a ajuns ultima dintre premiile  ştiinţifice la numărul 100. Să mai observăm, ceea ce era de aşteptat, că premiul Nobel pentru Pace a fost amânat de 19 ori, aflându-se pe primul loc şi în ceea ce priveşte numărul de laureaţi cu merite discutabile în atenuarea conflictelor de pe Terra. Deşi amânat doar de 7 ori, premiul Nobel care a declanşat cele mai multe contestaţii şi dispute este cel pentru Literatură. În fine, al şaselea premiu Nobel, pentru Ştiinţe Economice, s-a acordat fără întrerupere, începând din anul 1969. Anul 1972 a fost ultimul în care nu s-a acordat un premiu Nobel, cel pentru Pace.
 

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (3)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - mai 21, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 
 

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (2)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - mai 14, 2010

   Câteva precizări, nu din precauţie şi nici din laşitate (deşi îmi amintesc de vorbele unui mare profesor de odinioară: „Mulţi ar fi laşi dacă ar avea curaj“), ci întru clarificarea obiectivelor urmărite în acest serial. Nu înainte de a observa că dicţionarul doctorului Michel Dupont, deşi reprezintă o sursă de date adesea de negăsit în alte dicţionare, este extrem de sărac în biografii ale medicilor din Estul european. Altminteri, nu lipseşte nicio regiune a globului şi aproape nicio perioadă fastă din evoluţia medicinii diferitelor popoare. Să fie în cauză doar vicisitudinile istoriei? De o ignorare deliberată nu poate fi vorba, ci probabil de absenţa unor referinţe sau precaritatea celor pe care autorul le-a avut la îndemână. (...)
 

MEDICII ŞI POLITICA în Dictionnaire historique des Médecins – Larousse (1)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - mai 7, 2010

  După ce am amânat – din diverse motive – mai multe subiecte, iată, m-am oprit la unul care ar putea evoca strania cotonogeală electorală de la sfârşitul anului trecut, continuată cu dezolanta zâzanie ce bântuie clasa politică autohtonă. Nici vorbă despre vreo legătură cu realităţile de la noi.
  Articolul e inspirat de un dicţionar unic în felul său, intitulat „Dictionnaire historique des Médecins dans et hors de la Médecine“, Larousse, Paris. Autorul, doctorul Michel Dupont, a fost pasionat de istoria medicinii încă din copilărie, o atracţie naturală, deoarece bunicul şi tatăl său au fost medici. Tradiţie continuată de copiii săi, gineri, nepoţi, veri, încât pe pagina cu dedicaţii se află menţionate 20 de nume de medici. Curat nepotism, dacă luăm în seamă obsesia (nobilă, evident) băştinaşă. După 36 de ani de viaţă profesională, Michel Dupont scrie dicţionarul său, valorificând cu o evidentă originalitate ceea ce era relevant, din enorma masă de documente. Vicepreşedinte al Asociaţiei Medicilor Pensionari din nordul parizian şi preşedinte al unei asociaţii regionale Alzheimer, el a donat drepturile sale de autor, primite pentru dicţionar, asociaţiei France-Alzheimer. (...)

 

Globalizarea sau mondializarea suferinţei (3)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 30, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.  
 

Globalizarea sau mondializarea suferinţei (2)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 23, 2010

   În articolul anterior s-a conturat o definiţie aproape clară a suferinţei, dar iată că mi-am amintit de un mare promotor al culturii generale medicale: Guy Lazorthes (n. 1910, Toulouse), neurochirurg, creator şi decan al C. H. U. (spital şi facultate de Medicină) Toulouse-Rangueil, membru al Academiei franceze de Medicină şi de Ştiinţe, Grand-Croix de l’ordre de la Légion d’honneur în 2003. În 2004, adică la 94 de ani, el mai preda ca profesor emerit trei cursuri pe săptămână. Pe lângă lucrările de specialitate a scris şi o carte excepţională de cultură generală medicală, ediţia a V-a, apărută în 1998 (Édit. Masson, Paris), fiind intitulată „L’homme, la société et la médecine“. (...)

Globalizarea sau mondializarea suferinţei (1)

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 16, 2010

   Prin acest titlu anticipez finalul comentariilor asupra temei durere şi suferinţă. Final sugerat de cartea jurnalistului american Ethan Watters publicată de acesta recent (Free Press, 2010) cu titlul „Crazy Like Us: The Globalization of the American Psyche“, adică: „Nebuni ca noi. Globalizarea (sau, în varianta franceză, mondializarea, n. n.) psihismului american“. La care trebuie să adaug articolele din săptămânalul „Courrier International“ (nr. 2009, 4–10 martie 2010) preluate din publicaţii prestigioase şi apărute sub titlul tradus „O psihiatrie mondializată. Cum exportă Occidentul tulburările sale mentale“. Dar articolul cel mai extins aparţine lui Ethan Watters, publicat de acesta în „New Scientist“ – Londra. (...)

DURERE ŞI SUFERINŢĂ

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 9, 2010

   În mod surprinzător, cuvântul suferinţă lipseşte din dicţionarele medicale, chiar şi din cele cunoscute pe plan internaţional. Evident, acest paradox n-a trecut neobservat, dar încercările de a clarifica misterul s-au dovedit adesea fie simplificatoare, fie aducătoare de complicaţii. Aproape orice medic are o experienţă în materie de durere şi suferinţă, semnificativă după o perioadă de practică, iar cu trecerea timpului se adaugă durerea şi suferinţa proprii. (...)

 

Preliminarii la „DURERE ŞI SUFERINŢĂ“

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 2, 2010

   După o absenţă de multe săptămâni, rubrica LEXIS revine la locul său obişnuit. Întreruperea a fost intempestivă, chiar dacă impusă de concentrarea necesară pentru pregătirea ediţiei a IV-a a Dicţionarului medical.
   Până să ajungem la „Durere şi suferinţă“ trebuie să mărturisesc şi o greşeală: după mai mulţi ani, a lipsit din Viaţa medicală o prezentare a premiului Nobel pentru Medicină, o obligaţie de onoare a mea. S-ar potrivi, poate, un paradox: prea multă pasiune uneori strică. Totuşi, prefer – nu pentru a mă disculpa – să mă refer în continuare, pe de o parte la rădăcinile pasiunii mele pentru premiile Nobel şi, pe de altă parte, la particularităţile Premiului Nobel pentru Medicină 2009, generatoare ale unui impas, care până la urmă m-a îndreptat către o amânare. Iar amânarea, se ştie, face parte şi ea din condiţia umană. (...)

Managementul traumatismului cranio-cerebral sever în primele 24 de ore

de Dr. Eva GHEORGHIŢĂ - feb. 5, 2010

Abordarea terapeutică promptă, adecvată şi susţinută a pacienţilor cu traumatism cranio-cerebral grav reprezintă unul din cei mai importanţi factori în scăderea mortalităţii şi dizabilităţilor cauzate de această patologie. De asemenea, contribuie semnificativ la scăderea duratei de spitalizare şi a cheltuielilor aferente. Vă invităm să citiţi studiul „Managementul traumatismului cranio-cerebral sever în primele 24 de ore“, semnat de dr. Eva Gheorghiţă, dr. Luminiţa Neagoe, dr. Cristina Bucur şi prof. dr. A. V. Ciurea, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti.

MĂSURILE (IN)ADECVATE PROVOACĂ REZULTATE SCONTATE

de Dr. Valeriu MIHĂILĂ - ian. 15, 2010

Câteva dintre problemele dezbătute în nr. 939 şi 940 (2009) ale revistei LE GENERALISTE sunt de mare interes. „Să te omori la locul de muncă“. Faptele sunt relatate de dr. Michel Muller – este vorba nu numai de sinuciderile de la France Telecom (124 de cazuri la cca 100.000 de salariaţi, într-un an şi jumătate), ci şi de la Uzinele Peugeot şi Renault. (...)

dr. Valeriu Mihăilă

- ian. 15, 2010

Colectivul redacţiei noastre se desparte cu regret de excepţionalul său colaborator, timp de aproape două decenii, dr. Valeriu Mihăilă, medic, scriitor şi publicist, decedat la 7 ianuarie 2010, după o scurtă dar grea suferinţă. Născut la 23 mai 1936, Valeriu Mihăilă a fost medic de laborator, apoi, până la pensionare, cercetător ştiinţific gr. II la Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice din Bucureşti (ICCF), realizând importante studii asupra medicamentelor şi fiind coautor la peste 30 de brevete de invenţie. (...)

„PACIENTUL SECOLULUI XXI ÎNTR-UN SISTEM ARHAIC“

de Dr. Valeriu MIHĂILĂ - ian. 8, 2010

Titlul editorialului reprodus mai sus, semnat de dna Mădălina Mihălţianu, redactorul-şef al revistei FARMACIST.RO, pare a ilustra ceea ce colectivul redacţional şi-a propus să pună în discuţie în cuprinsul nr. 129(5)/2009 al publicaţiei. Vom reproduce, de aceea, începutul şi sfârşitul articolului: „Sistemul medical din România trăieşte o poveste fără de sfârşit, încercând din 4 în 4 ani să facă schimbări şi să salte din datorii instituţii medicale implicate ajungând la acelaşi rezultat: o altă reformă eşuată“ (…) „dacă se ignoră în continuare valoarea informaţiei şi drepturile pacientului, sistemul medical românesc degeaba încearcă strategii de organizare, criterii de finanţări, mutări de birouri, petice de sac. (...)

Căutare Avansată

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe